Iacov (iii)

IACOV 3-5

1. Ce metafore folosește Iacov pentru a arăta influența limbii? (3. 3-5)
a. Frâul pus în gura cailor;
b. Cârma folosită la corăbii;
c. Focul mic care aprinde o pădure mare.

2. Ce spune Iacov că este limba? (3.6-8)
a. o lume de nelegiuiri;
b. o putere de care depinde viața și moartea;
c. un rău care nu se poate înfrâna.

3. Cum poate dovedi cineva că este înțelept și priceput, conform epistolei lui Iacov? (4.13)
a. prin a-și înfrâna limba de la rău;
b. prin purtarea lui bună;
c. prin a nu se lăuda.

4. Ce ne spune Iacov că se găsește acolo unde este pizmă și duh de ceartă? (4. 16)
a. ticăloșie și vrăjmășie;
b. tulburare și fapte rele;
c. nelegiuire și lupte.

5. Pentru cine este semănată în pace roada neprihănirii? (4.18)
a. pentru cei ce iubesc curăția;
b. pentru cei ce fac pace;
c. pentru cei ce-și înfrânează limba.

6. De unde vin luptele și certurile, în opinia lui Iacov? (4.1)
a. din lipsa rugăciunii făcută cu credință;
b. din poftele oamenilor;
c. din duhul de ceartă.

7. Când va fugi diavolul de la noi, conform epistolei lui Iacov? (4.7)
a. când ne rugăm și postim cu credință;
b. când ne supunem Domnului și ne împotrivim lui;
c. când ne mărturisim unii altora păcatele.

8. Cu ce se făleau unii dintre creștinii din generația lui Iacov, care făceau negustorie? (4.16)
a. cu lăudăroșiile lor;
b. cu nelegiuirile lor;
c. cu câștigul lor.

9. Ce ar trebui să facă, potrivit lui Iacov, cei care sunt îndelung răbdători știind că venirea Domnului este aproape? (5.8)
a. să caute ploaia timpurie și târzie;
b. să-și întărească inima;
c. să se roage cu credință.

10. Din ce motiv „da” al nostru trebuie să fie „da” și „nu” al nostru trebuie să fie „nu”, potrivit textului din Iacov? (5.12)
a. pentru a nu cădea sub judecată;
b. pentru că noi suntem din adevăr;
c. pentru că tot ce trece peste aceste cuvinte vine de la cel rău.

11. Ce se întâmplă când cineva întoarce pe un păcătos de la rătăcirea căii lui, conform textului epistolei? (5.20)
a. un suflet se mântuie de la moarte;
b. se adună răsplătire în cer;
c. se acoperă o sumedenie de păcate.

12. Completați cu cuvintele potrivite! (Iacov 3.17)
„Înţelepciunea care vine de sus este, întâi, curată, apoi pașnică, blândă, uşor de înduplecat, plină de îndurare şi de roade bune, fără părtinire, nefăţarnică.”